Puzzle

Puzzle

40.00 lei

Miroslava METLEAEVA – poetă, prozatoare, traducătoare, doctor în filologie.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din R. Moldova, membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al PEN Clubului Internaţional. Absolventă a Universităţii de Stat din Chişinău ( limba şi literatura rusă).
A publicat texte în presa scrisă, în antologii editate în R. Moldova, România, Rusia, Armenia, Kazahstan, Azerbaijan, Germania etc.
Volume de poezie: Trăiesc între voi (1992), Cântece nocturne (1994), Umbra galionului (2002).
Critică literară: Literatura Moldovei la răscrucea secolelor (2014) şi De la stereotip la originalitatea traducerii. Poemul ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu în spaţiul rusolingv ( 2018).
Traduce mult din poezia şi proza clasică şi contemporană românească; în 2022, apare traducerea în rusă (ediţie bilingvă rom./rus) a volumului Uşile. Maşa şi Extrarestru de Nichita Danilov .
Pentru romanuI Igra v pazly în limba rusă (Puzzle) obţine premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (2010) şi devine laureată a concursului german „Cartea anului – 2015”.
Dintre numeroasele premii şi distincţii, amintim: Diploma şi medalia ,,Nichita Stănescu” (Ploieşti, 2004); medalia „Mihai Eminescu” (Chişinău, 2010); Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (pentru traducerea poemului ,,Luceafărul” de Mihai Eminescu (2016).
A primit titlul de onoare „Ambasador al poeziei”, acordat de Primăria Municipiului Iaşi (2017). Volumul Când părinţii nu-s acasă a obţinut premiul Ministerului Culturii al R. Moldova, iar versiunea în limba română (trad. Nicolae Rusu) a primit Diploma „H.-C. Andersen” a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii (2018)
Este autor şi coautor al mai multor articole ştiinţifice, critico-literare şi monografii, publicate în română, engleză, franceză, rusă etc.

  • An apariție: 2023
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 202
ISBN 978-973-37-2665-4 Categorii: ,

Autor: Metleaeva Miroslava

Descriere

Oraş alb, floare de piatră. Bucură-te că sosesc, draga mea capitală! Piatra pare a fi stupefiată de zbor. Câinele unor „foşti” îşi ridică laba, sprijinind-o de tulpina năpârlită a unui platan: „Uite aşa, pe aici am trecut eu!”. Banda rulantă de pe bulevard e consecinţa agresiunii auto. Cade o femeie. Un domn bine hrănit o ajută să se ridice, susţinând-o de cot:
– Vai, ce bărbat! Nici nu ştiu cum să vă mulţumesc!
– Votează partidul meu!
– Domnule, m-am lovit doar la genunchi, nu şi la cap!
Zbârrr! Zbârrr!… săgetează bikerii pe lângă Ştefan de pe postament – încoronatul reproş al istoriei pentru un secol înainte. Înainte!… Înainte!… Mai departe!… Mai departe! Îţi vine să ţipi: Aaa! ca să poţi vedea lumina, albă-albă! „Oraşul meu cu umeri albi de piatră” – răsună de undeva motivul melodiei decolorate până la alb…

 

 

Romanul Miroslavei Metleaeva, Puzzle, cunoscută ca poetă, traducătoare şi cercetătore ştiinţifică (cu o largă deschidere spre transdisciplinaritate şi comparativism, spre dialogul culturilor, dinamizat astăzi) este suprinzător prin modul de construcţie epică, netrădând lirismul, prin spiritul de observaţie şi capacitatea de a urmări traseul analitic (în fond psihanalitic, siajul lui Freud şi Jung) al personajelor. Domină discursul auctorial, determinat de caracterul evident autobiografic, de o experienţă de viaţă privită autoscopic, din interior. E o încercare de o complexă, stratiformă structurare romanescă, în care se îmbină romanul psihologic, romanul de moravuri şi romanul-eseu (metaroman, de reflecţie asupra artei: Kunstroman).
Acad. Mihai CIMPOI

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Puzzle”

Dezactiveaza titlul coloanei Mega Menu

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top