Povești de citit în gară

Povești de citit în gară

36.00 lei

Vlad MUŞAT s-a născut la 29 septembrie 1988 în Băicoi, judeţul Prahova. În prezent locuieşte în Ploieşti. A publicat poezie în cele mai importante reviste literare. Câştigător al Festivalului Naţional de Poezie „Costache Conachi”, ediţia a XXVII-a (Tecuci, 2019), debutează în 2020 la Editura Junimea cu volumul de poezie La inaugurarea cimitirului de elefanţi. A publicat flash fiction în revista online LiterNet, la rubrica „Ficţiuni Reale” şi în revista REXPUBLICA.
Câştigătorul Premiului „Opera Prima” în 2021, la Festivalului Internaţional de Literatură „Tudor Arghezi”de la Târgu Jiu. Al doilea volum de poezie, O lume-ntreagă în picioarele goale, a apărut în 2022 la Editura Junimea. O serie de poeme i-au fost selectate pentru spectacolul de teatru de poezie Marilena lui Marin sau în zadar ziua victoriei, concept dramatic realizat de Remus Octavian Câmpean în 2022. A fost selectat în antologia Generaţia O Mie de Semne. 59 de poeţi apăruţi la Poşta Redacţiei (coord. Gelu Diaconu), Editura Casa de pariuri literare, 2022. Deţine, împreună cu Marian Neguţu, pagina „Haimanale Literare”.

  • An apariție: 2024
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 132
ISBN 978-973-37-2766-8 Categorii: ,

Autor: Muşat Vlad

Descriere

Anul de graţie 2090. Tot conţinutul literar al grupului „Ficţiuni Reale” a fost şters din memoria fostei aplicaţii Facebook. Singurul supravieţuitor al grupului (un oarecare Vlad Muşat) a reuşit să salveze toate poveştile pe un stick vintage. Un folder de 15 MB. După doar câteva zile, Vlad a murit. În 2091, unul dintre nepoţii lui a găsit stickul şi l-a aruncat la gunoi.
Ulterior, stickul a fost reciclat, iar din materialul obţinut a fost fabricat un buton de START al unei navete spaţiale.

Florin PIERSIC JR.

O serie de „Ficţiuni Reale” ce se construiesc atât în capul scriitorului, cât şi în cel al cititorului. Un mic bulgăre de 500 de caractere e lansat la vale de Vlad Muşat prin fiecare poveste, şi acesta declanşează (dacă găseşte terenul potrivit) o avalanşă de dimensiuni fabuloase. E nevoie doar de o minte pregătită să prindă sugestii, să le descifreze, să le ducă mai departe. E o carte care se poate citi de sute de ori, în sute de feluri diferite. O carte ce spune lucruri complexe fără să bată câmpii. O carte ce păstrează mintea vie. O carte pentru cei ce au chef să se amuze, întristeze, îngrozească, inspire, îndrăgostească de multe ori, una după alta, într-o alternanţă rapidă de stări.
Răzvan PENESCU

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Povești de citit în gară”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top