Povești cu gene lungi

Povești cu gene lungi

30.00 lei

Ioana DIACONESCU este poetă contemporană, traducătoare, publicistă, jurnalistă media, cercetătoare de istorie recentă. Membră a Uniunii Scriitorilor din România.
Licențiată în literatură universală a Universității din București. Realizator la Radio România, consilier în grad superior la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
I s-au tradus versuri în limbile franceză, germană, engleză, italiană, georgiană, ploneză, albaneză etc. Bogată activitate publicistică, emisiuni la radio și tv etc.
Volume de versuri (selectiv): Furăm trandafiri, Jumătate zeu, Taina, Poetica, Dumnealui, destinul, Poemul cu părul alb, Corp în cădere, Arcadia, Tratat de amintiri neverosimile, Nusakan,Vertigo, Țesuturi, Dezaripare. Dafur ist der Engel – Gedichte – în limba germană,Tissus, în limba franceză.
În antologii în limbi străine (selectiv): 15 Young Romanian Poets – An Anthology of verse (1976) în limba engleză; Streiflicht – în limba germană – Eine Auswahl zeit-genoessischer rumaenischer Lyrik; antologie bilingvă română germană (1994); Pieta – în limba germană – Eine Auswahl rumänischer Lyrik (2018). De câteva ori laureată a Premiului Cartea Anului, Premiul pentru Poezie al revistei „Convorbiri Literare”, Premiul Perpessicius pentru ediție critică, Premiul Șerban Cioculescu al Muzeului Național al Literaturii Române, Premiile Uniunii Scriitorilor Filiala Iași – 2017 și 2018, Premiul Opera Omnia – 2022.

  • An apariție: 2023
  • Format: 20 x 20 cm
  • Număr de pagini: 94
ISBN 978-973-37-2711-8 Categorie:

Autor: Diaconescu Ioana

Descriere

Ilustrații de Sofia Ioana JITARU

 

Sofia Ioana JITARU, născută la 14 august 2007, este elevă la Colegiul de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi. Şi-a început activitatea în domeniul artei plastice încă din clasele primare, în anul 2015.
A participat la proiecte artistice şi interdisciplinare, la concursuri de specialitate precum şi la expoziţii de grup şi individuale. A obţinut premii şi distincţii importante care i-au validat eforturile şi i-au încurajat dezvoltarea artistică.
în anul 2021, Sofia a organizat expoziţia de pictură „Jurnalul pisicilor mele”. Aceasta a fost coordonată de prof. Mădălina Toma, în spaţiul Galeriei „Labirint”, Casa de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului laşi.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Povești cu gene lungi”

Dezactiveaza titlul coloanei Mega Menu

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top