Cassian Maria SPIRIDON s-a născut în Iaşi, Romania.
A fondat noua serie a revistei Timpul, a înfiinţat şi conduce Editura Timpul, a fondat Poezia, revistă de cultură poetică. Din 1995 este director al revistei Convorbiri literare, Iaşi.
Membru al PEN-Clubului european, preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi.
A debutat (în presa literară) în revistele Amfiteatru şi România literară.
A publicat peste 70 de volume de poezie, critică, publicistică şi eseu.
A primit Premiul Academiei iRomâne pentru poezie, două premii ale Uniunii Scriitorilor din România pentru eseu şi alte numeroase premii şi distincţii. A fost distins cu meritul Cultural în grad de Comandor. Este Cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi.
Prezent ca invitat la festivaluri naţionale şi internaţionale de poezie: Festivalul internaţional de Poezie de la Medellin, Columbia; Bienala internaţională de Poezie de la Liège, Belgia; Luna culturii româneşti de la Marsilia, Franţa; Întâlnirea Poeţilor Lumii Latine, Mexic; Festivalul Internaţional de Poezie de la Havana, Cuba; Festivalul de poezie Li Bai – Du Fu, Tianshui, China (unde a primit Premiul Internaţional pentru Poezie); Festivalul internaţional de poezie de la Sète ş.a.
Poezia lui a fost tradusă şi publicată în peste douăzeci de limbi, în diverse antologii, precum şi în volume apărute în Germania, Franţa, China şi Turcia.
Poetul nopții și mitul Luceafărului
40.00 lei
- An apariție: 2023
- Format: 13 x 21 cm
- Număr de pagini: 274
Descriere
Cele două balade-mit îl vor sensibiliza pe Eminescu, balade la care putem adăuga şi tema Zburătorului, care l-a preocupat pe poet – foarte răspîndită în folclor, dar şi în poezia cultă, cea mai cunoscută este poema cu acelaşi titlu, capodopera lui Heliade-Rădulescu – temă care n-a reuşit să fie coagulată într-un mit de aceeaşi înălţime cu Mioriţa şi Meşterul Manole.
Poemul eminescian este o „prelungire ideatic-superioară” a celor două balade. Specificul etnic este redat, în completitudinea sa, de Mioriţa, la rîndu-i prezent, în continuare, ca temelie a universalităţii în Manole, pentru ca, în final, ne atenţionează Laurenţiu Ulici, să fie cu totul înglobat în universal prin Luceafărul. Astfel, în viziunea criticului, cele trei capodopere ale poeziei naţionale închid cercul construcţiei noastre psihice care urcă de la etnic, de aici la universal cu tot cu etnic, pentru a accede prin Luceafărul pe o treaptă mai înaltă a spiritualităţii.
[…]
Noaptea, o permanenţă a liricii romantice, să ne amintim, între alţii, de Novalis şi ale sale Imnuri către Noapte, este o prezenţă constantă în universul eminescian. Constantin Ciopraga, în eseul său, „Nocturnul” în opera lui Eminescu, notează: „Eminescu-nocturnul are în vedere o lume legendară, apropiată de mituri, şi mai puţin lumea reală, ale cărei vibraţii deşteaptă revoltă ori durere. Limbajul nocturnului merge spre nuanţe dulci sau stinse, destinate să catifeleze, de aceea tonul e scăzut, şoptit, recăzînd în linişte. Limbajul violent, logosul înalt, invectivele sînt rezervate zilei şi aspectelor diurne reprobabile”.
[…]
Mitul Zburătorului, graţie Luceafărului are acces la universal – acces pe care nu l-au putut asigura nici creaţia folclorică autohtonă, nici alte creaţii culte, inclusiv Sburătorul heliadesc.
Cassian Maria SPIRIDON
Poemul eminescian este o „prelungire ideatic-superioară” a celor două balade. Specificul etnic este redat, în completitudinea sa, de Mioriţa, la rîndu-i prezent, în continuare, ca temelie a universalităţii în Manole, pentru ca, în final, ne atenţionează Laurenţiu Ulici, să fie cu totul înglobat în universal prin Luceafărul. Astfel, în viziunea criticului, cele trei capodopere ale poeziei naţionale închid cercul construcţiei noastre psihice care urcă de la etnic, de aici la universal cu tot cu etnic, pentru a accede prin Luceafărul pe o treaptă mai înaltă a spiritualităţii.
[…]
Noaptea, o permanenţă a liricii romantice, să ne amintim, între alţii, de Novalis şi ale sale Imnuri către Noapte, este o prezenţă constantă în universul eminescian. Constantin Ciopraga, în eseul său, „Nocturnul” în opera lui Eminescu, notează: „Eminescu-nocturnul are în vedere o lume legendară, apropiată de mituri, şi mai puţin lumea reală, ale cărei vibraţii deşteaptă revoltă ori durere. Limbajul nocturnului merge spre nuanţe dulci sau stinse, destinate să catifeleze, de aceea tonul e scăzut, şoptit, recăzînd în linişte. Limbajul violent, logosul înalt, invectivele sînt rezervate zilei şi aspectelor diurne reprobabile”.
[…]
Mitul Zburătorului, graţie Luceafărului are acces la universal – acces pe care nu l-au putut asigura nici creaţia folclorică autohtonă, nici alte creaţii culte, inclusiv Sburătorul heliadesc.
Cassian Maria SPIRIDON
Alte volume (selectiv):
Eminescu, azi, Junimea, Iaşi, 2005;
Mihai Eminescu, Opere politice, Timpul, Iaşi, 2008;
Eminescu, ziarist politic, Junimea, Iaşi, 2017;
Eminescu, ziarist politic, ediţia a doua, adăugită, Hoffman, Bucureşti, 2022;
Eminescu, Basarabia, Bucovina şi Dobrogea, Hoffman, Bucureşti, 2023;
Eminescu, Opinii economice, Hoffman, Bucureşti, 2023.
Recenzii
Trebuie să fii autentificat pentru a publica o recenzie.
Junimea –
Cassian Maria SPIRIDON, O nouă carte despre Eminescu, în revista „Ateneu”, nr. 658/ iunie 2024, p. 19, despre volumul Cassian Maria SPIRIDON, Poetul nopții și mitul Luceafărului, Junimea, colecția „Eminesciana”, nr. 107, 2024.
https://revista-ateneu.ro/wp-content/uploads/2024/06/at2024_06_net.pdf
Editura Junimea –
Cronicar, noutăți editoriale, în revista „România literară”, nr. 45/ 03 noiembrie 2023, p. 17, despre volumul Cassian Maria SPIRIDON, Poetul nopții și mitul Luceafărului, Junimea, colecția „Eminesciana”, 2023.
https://romanialiterara.com/11/noutati-editoriale/