Carmelia LEONTE, membră a Uniunii Scriitorilor din România; a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi; master în Filosofie creştină şi dialog cultural, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi. A debutat cu poezie: Procesiunea de păpuşi (Editura Helicon, Timişoara, 1996), urmată de Melancolia pietrei (Editura Junimea, Iaşi, 2003; 2005), Graţia viespilor/ La grâce des guêpes (Editura Junimea, Iaşi, prefaţă de Emanuela Ilie, traducere de Claudia Pintescu), Fiul Sunetului / The Son of Sound, poeme în traducerea autoarei (Editura Vinea, Bucureşti, 2010), Ani de piatră, antologie (Ed. Ideea Europeană, Bucureşti, 2021, prefaţă de Emanuela Ilie). Eseurile sunt o preocupare constantă. Emil Botta: căderea din spectacol (Editura Junimea, 2009, prefaţă de Ioan Holban); Şarpele şi filosofia (Editura Sedcomlibris, Iaşi, 2019). A publicat trei cărţi de proză: La umbra lui Don Quijote (jurnal de călătorie, Editura Ideea Europeană, Bucureşti, 2012), Văzătorul (roman, Editura Eikon, Cluj, 2014), reeditare cu o prefaţă de Emanuela Ilie, Editura Cartea Românească Educaţional, Iaşi, 2021; Cei doi galoşi muschetari, proză pentru copii (Editura Junimea, 2022).
Piei textuale
38.00 lei
- An apariție: 2024
- Format: A5
- Număr de pagini: 260
Descriere
Adunate în sfârșit în volum, cronicile publicate de-a lungul ultimilor ani în România literară completează fericit profilul de om de cultură cu background filosofic și gusturi fine care este, indiscutabil, Carmelia Leonte. În fiecare dintre aceste „piei textuale” se poate descifra ușor atât abilitatea autoarei de a selecta și monta elegant decupajele de text analizat, cât și portanţa demonstrației care le ia drept pretext sau alonja (între)prinderii cu miză curat hermeneutică și instrumentar deseori pluridisciplinar. Împreună, însă, ele configurează o hartă ideal(izat)ă a literaturii mondiale, în trasarea căreia scriitoarea mizează îndeosebi pe un amestec omogen de emoție genuină, logică limpezită cu stil și ceea ce numește, într-o pagină memorabilă, umbra conștiinței înalte.
Emanuela ILIE
Un cititor de vocaţie poartă o cohortă de personaje după el, mai reale decât realitatea însăşi, prezenţe care îi pot aplatiza existenţa, le-o pot face asemănătoare cu o foaie de hârtie dacă nu-şi adună puterile să le facă faţă. El riscă să rămână fără faţă, subţiat şi absorbit de duhuri. Mai rău e când aceste umbre se lipesc de om ca al doilea rând de piele. Îl pot hărtăni pe îndelete, îl pot înghiţi cu noduri fără ca nimeni să-şi dea seama că este în pericol pentru că îl şi scuipă înapoi, cât ai clipi. La ceas de seară, umbrele spun poveşti care, la rândul lor, au două rânduri de piele.
Există răscumpărare prin scris? Există! Cum altfel s-ar putea explica faptul că însuşi Iov era preocupat să facă literatură? „Cât aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, cât aş vrea să fie săpate pe aramă; să fie săpate pe veci, cu un condei de fier şi de plumb, într-o stâncă”, spune el (Iov, 19, 23). De parcă viaţa ar fi un perete înalt şi lat cât vezi cu ochii, plin cu tot felul de cuvinte scrijelite în mii de limbi. Pe acest perete se lasă tot mai greu umbra Marelui Inchizitor. Talentul scriitorului constă, mai întâi, în a depăşi consternarea creată de imensitatea informaţiilor şi de duritatea lor, precum şi de umbra celui ce a adus suferinţa în lume prin măsluirea adevărului. Nu e glumă, nu e joacă, peretele stă să se prăbuşească peste tine. Apoi, creativitate şi forţă înseamnă abilitatea de a găsi un loc oricât de mic unde să adaugi cuvintele tale. Te dor ochii, inima o ia la galop, emoţia te face să tremuri, dar nu ai de ales. Ori asta, ori mort definitiv.
Carmelia LEONTE
Recenzii
Trebuie să fii autentificat pentru a publica o recenzie.
Junimea –
Marius MIHEȚ, Lecturi contemplative, în revista „România literară”, nr. 35/ 2024, p. , despre volumul Carmelia LEONTE, Piei textuale, colecția „Orizontul lecturii”, Junimea 2024.
https://romanialiterara.com/2024/09/lecturi-contemplative/