Mărturisirea și alte povestiri, Ed. a II-a

Mărturisirea și alte povestiri, Ed. a II-a

40.00 lei

Cristian George BREBENEL s-a născut pe 10 decembrie 1955, în localitatea Bumbeşti-Jiu, Gorj.

Studii de arhitectură şi filosofie la Cluj şi Bucureşti.

A colaborat cu proză scurtă, eseu, poezie, teatru, fragmente de roman, cronică de artă la reviste precum: Viaţa Românească, Luceafărul, România literară, Ramuri, Tribuna, Contemporanul, Convorbiri literare, Semne.

Este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

De acelaşi autor:

Despre fiinţă, Editura Crater, 1998 – eseu;

Guvernământul General al Genezei, Editura Cartea Românescă, 2003 – roman;

Paşaport pentru zile de ceremonie, Editura Brumar, 2012 – poezie;

Mărturisirea şi alte povestiri (prima ediţie), Editura Junimea, 2019 – proză scurtă (Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Craiova – 2019).

  • An apariție: 2024
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 212
ISBN 978-973-37-2792-7 Categorii: ,

Autor: Brebenel Cristian George

Descriere

Cristian George Brebenel este un povestitor plin de rafinament, cu resurse ale imaginarului mereu înnoite, cu registre tematice și stilistice foarte variate, îndrăznețe, trecând ușor de la realitatea concretă la cea alegorică sau onirică, construind scenarii narative fascinante, cu o artă savuroasă.

Paul ARETZU

 

Lectura textelor lui C.G. Brebenel se face cu plăcerea contemplării stilului și încercarea decodificării simbolurilor alchimice, erotice, mistice. Calofil decis, dar și „narativist” abil, autorul știe să se țină departe de banalitate și să emane efluviile unor parfumuri elaborate.

Horia GÂRBEA

 

Avem în față o proză intelectuală cu inserțiuni fantastice, de o mare rezoluție stilistică, o proză colorată, vie, palpitantă, care se întrepătrunde cu sentințe filosofice de profunzime exprimate uneori prin metafore de mare frumusețe.

Aureliu GOCI

 

Dacă în atmosfera stranie a acestor povestiri, de oscilare între o realitate fugitivă și reverie ar interveni mitologia, cărțile misterioase, biblioteca, matematicile ficțiunii, viața ca poveste, am zice că ele ar aminti de Jorge Luis Borges (cel mai mare dintre marii scriitori care nu au primit premiul Nobel). Borgesiene sau nu, aceste douăsprezece povestiri fac un volum de excepție.

Ștefan VLĂDUȚESCU

 

 

Viața i s-a schimbat când într-o gară din vecinătatea Bernei a dat peste un bărbat tânăr, singur lângă două geamantane Louis Vuitton, distins, tras la patru ace, într-un trenci de gabardină gri pal, cu o pălărie elegantă, lavalieră portocalie din mătase cantoneză și pantaloni charleston, întors spre sine, cu o mirare delicată pe expresia feței, având un aer ușor adormit, proaspăt bărbierit, frumos ca un zeu, dar, mai presus de acest fapt, scrie ea, i-a văzut aura specială de prinț rătăcitor, balcanic, purtând ceva din alura și mirosul primului ei iubit, marele prinț Arsenie, pe care, a realizat, că nu-l uitase cu totul. Acesta era unchiul meu Ferdinand, un călător plecat dintre câmpiile și dealurile fertile ale Olteniei. Iar ea, o femeie singură pe un peron umbrit, invitându-l curajoasă la o cafea turcească în micuțul restaurant al gării, mai precis un fel de bufet cochet. Destinele lor s-au recunoscut și și-au pus cătușe. Doar moartea a putut să le rupă în viața aceasta, căci mai mult ca sigur ele vor fi schimbate cu altele mai prețioase în viața viitoare.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Mărturisirea și alte povestiri, Ed. a II-a”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top