Lecturi sedentare

Acasa|Fără colecție, Cărți|Lecturi sedentare

Lecturi sedentare

25.00 lei

Poate că Paler avea dreptate să creadă că fiecare găseşte într-o ţară ceea ce caută în ea; un alt fel de a spune că nici o privire nu e nouă şi neîntinată de prejudecăţi, fie ele şi culturale.

  • AN APARIŢIE:: 2010
  • FORMAT:: A5
  • NUMĂR DE PAGINI:: 284
SKU: 978-973-37-1503-0 Categorii: ,

Autor: Simona Modreanu

Descriere

Poate că Paler avea dreptate să creadă că fiecare găseşte într-o ţară ceea ce caută în ea; un alt fel de a spune că nici o privire nu e nouă şi neîntinată de prejudecăţi, fie ele şi culturale. Sau, mai ales cultu-rale… Iar Franţa este, cu siguranţă, una din ţările europene cele mai atinse de acest tip de subiectivitate stînjenitoare. Să deschizi ochii într-o lume în care aproape fiecare pas e ca o firimitură de madlenă proustiană înseamnă să declanşezi resorturile unei memorii ascunse, cea a stereo-tipurilor din cărţi, albume, filme, discuri. Şi cum iluziile cad de foarte de sus, iar realitatea nu se supune întotdeauna închipuirii, neconcordanţele şi devierile surprinse la faţa locului descumpănesc.

Additional Information

Weight 0.5 kg

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Lecturi sedentare”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia „Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top