Istoria ilustrată a Francmasoneriei din Banat

Istoria ilustrată a Francmasoneriei din Banat

100.00 lei

Cătălin TURLIUC

Istoric, absolvent şi doctor al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. În prezent este cercetător gr. I şi coordonator de colectiv la Academia Română, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iași, precum şi profesor universitar la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”; Doctor Honoris Causa al Universității „Petre Andrei” din Iași.

A publicat în ţară şi străinătate 27 de cărţi, manuale şi cursuri, sute de studii și articole, coautor, coordonator și colaborator la numeroase volume. Este o prezenţă publică constantă la posturile de radio şi televiziune. A fost visiting professor la Oxford University (1992), University of Illinois at Urbana Champaign (1995), Universitatea de Stat a Moldovei (2001) ș.a. A beneficiat de granturi şi stagii de cercetare şi specializare în numeroase țări din întreaga lume. A condus și participat la peste 20 de granturi naționale și internaționale. Este membru titular în Boardul Forumului Internațional pentru Studiul Modernizării și în numeroase asociaţii profesionale, consilii științifice ale unor instituții de cultură şi în colectivele de redacţie ale mai multor publicaţii culturale și de specialitate. A primit numeroase premii, medalii și distincții în țară și străinătate, inclusiv Premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române.

A fost ales și a ocupat poziții de demnitate publică. Cetățean de onoare al Municipiului Iași. Preocupările sale științifice includ studiile cu privire la naționalism și etnicitate, istorie modernă și contemporană, procesul modernizării, istoria dreptului și istoria construcției europene, teoria și istoria relațiilor internaționale.

 

Mircea MUNTEANU

Inginer de profesie, pasionat de istoria Franc­masoneriei. S-a născut în 1951 la Botoșani, unde pro­fesează și în prezent ca inginer de instalații. Cola­borator cu studii din istoria Francmasoneriei române în publicații specializate din țară: Trivium – Iași, Echerul și Compasul – Râmnicu Vâlcea, Gnosis – Sibiu, Thelema – Iași, Anuarul Comisiei de Istorie a MLNR. Fondatorul și redactorul Revistei Masonice Or:. Botoșani – Serie nouă. Organizatorul ultimelor șapte ediții ale Simpozionului Național de Istorie a Masoneriei din Botoșani.

În ultimii cincisprezece ani a fost autorul a peste 50 de volume de istorie a Francmasoneriei române care au tratat atât istoricul unor Loji masonice din Moldova de Nord, Bucovina, Dobrogea și București, cât și personalitatea unor membri ai acestora, precum și a acelor mulți francmasoni ce făceau parte din marile familii boierești autohtone și fanariote din țara noastră. Volumele au abordat personalități ale Francmasoneriei române din domeniul medicinei și farmaciei, din spațiul universitar, din domeniul arhitecturii și artelor plastice, ingineriei și inventicii, medicinei veterinare, teatrului și filmului, muzicii și fotografiei, precum și a membrilor Jockey Club-ului ieșean și al vechii Societăți de Medici și Naturaliști din Iași, dar și a primarilor de Iași și București și a conducătorilor aflați în fruntea Băncii Naționale și a Monitorului Oficial. Într-altă serie de câteva volume a abordat personalitățile din cadrul Francmasoneriei române de etnie franceză, italiană, elvețiană, germană și austriacă, greacă, turcă, rusă, poloneză și cehă.

În ultimii cinci ani a fost coautor la câteva volume care au marcat participarea Francmasonilor români la înfăptuirea României Mari, precum și la lucrarea în cinci volume privind Istoria ilustrată a Francmasoneriei din Moldova istorică, care a văzut lumina tiparului la Editura Junimea din Iași în anul 2022, scoțând la lumină o serie de documente inedite atât din arhivele românești, cât și din arhivele Marelui Orient al Franței, aflate în custodia Bibliothèque Nationale de France din Paris.

  • An apariție: 2025
  • Format: 17 x 24 cm
  • Număr de pagini: 266
ISBN 978-973-37-2873-3 Categorii: ,

Autor: TURLIUC Cătălin; MUNTEANU Mircea

Descriere

Istoria unei provincii borderland (de graniță) adesea fragmentată între terțe state este, mai totdeauna, una în care diversitatea manifestată în varii domenii (etnic, cultural, spiritual ș.a.m.d.) generează nu doar un schimb intercultural și interetnic armonios ci, uneori, tensiuni social-politice cu persistență seculară. În cazul României moderne și contemporane pot fi semnalate cu ușurință spații precum cel bucovinean, dobrogean sau bănățean unde ambele situații evocate mai sus pot fi întâlnite. Firesc, acest lucru determină în miezul identitar mutații sesizabile și, deopotrivă, creează interferențe și punți în istorie cu remanențe ușor recognoscibile. Este firesc ca structuri ale asociaționismului fraternalist modern cu vocație universalistă să joace un rol important în astfel de arealuri și să funcționeze, cel mai adesea, dar nu întotdeauna, ca mijlocitori eficienți ai unui dialog fecund între etnicități și culturi diferite.
Cu o îndelungată și bogată istorie care se întinde din paleolitic până în zilele noastre, Banatul a cunoscut stăpâniri și influențe diverse exercitate de-a lungul secolelor, toate îmbogățindu-i zestrea și accentuându-i diversitatea, contribuind la o specificitate ușor identificabilă. Dincolo de controversele istorico-istoriografice generate de însuși toponimul Banat, această regiune se prezintă ca o zonă de puternice interferențe, de vectori de interes, adesea aflați în flagrantă contradicție, de realități geopolitice și strategice de semn opus, toate acestea interesând comunități naționale și etnice neînrudite. Mutațiile demografice suferite de-a lungul istoriei și generate de stăpânirile succesive au schimbat profilul populației nu doar în sens etnic, ci și socio-ocupațional determinând un profil divers cu particularități specifice. Evident, spațiul și obiectivul central al prezentului volum nu permite detalieri ale unui peisaj atât de divers și complex, surprins în multele tomuri și studii dedicate acestei provincii.
Prin vocație, valori și principii, Francmasoneria a avut și ea în acest spațiu o istorie interesantă, reflectând alături de fundamentele sale și particularitățile zonei în care a fost activă.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Istoria ilustrată a Francmasoneriei din Banat”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top