Introducere în Logica informală. Despre evaluarea argumentelor din viața de zi cu zi

Introducere în Logica informală. Despre evaluarea argumentelor din viața de zi cu zi

36.00 lei

Marius DOBRE este cercetător la Institutul de Filosofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române.

Volume publicate: Însemnări filosofice (Editura Ars Docendi, 2006), O teorie logică asupra autorității (Editura Academiei Române, 2006), Ghid pentru rezolvarea testelor de verificare a raționamentului logic (în colaborare, inm-lex.ro, 2010), Filosofia lui Mircea Vulcănescu (în colaborare, Editura Paralela 45, 2011), Les certitudes d’un sceptique – Emil Cioran (Editura Junimea, 2013), Studii și eseuri despre Cioran (Editura Junimea, 2013), Logică și gândire critică (Editura Trei, 2015), Discurs publicitar, retorică, logică (Editura Trei, 2017), Logica nearistotelică în Grecia veche (Editura Junimea, 2025). Coordonator al volumului anual Probleme de logică (publicație a Departamentului de Logică și Metafizică al Institutului de Filosofie și Psihologie, îngrijită de Editura Academiei Române). Redactor la Revue roumaine de philosophie (publicație a Institutului de Filosofie și Psihologie, îngrijită de Editura Academiei Române).

  • An apariție: 2026
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 150
ISBN 978-973-37-2997-6 Categorii: ,

Autor: Dobre Marius

Descriere

În această scurtă introducere în logica informală, veți găsi mai întâi o prezentare a principalelor probleme dezbătute în această disciplină, o prezentare a principalelor concepte mânuite în literatura de specialitate (foarte bogată, de altfel). Vor fi evidențiate apoi câteva tipuri de argumente cărora li se acordă atenție deosebită în logica informală, în afara celor deja consacrate în logică în genere încă din antichitate. Va fi discutată în continuare argumentarea în cadrul dialogului, în așa-numita discuție critică, altfel spus, în discuția bazată pe argumente, o zonă privilegiată în cadrul disciplinei, unii considerând chiar că autentica dezbatere de idei se desfășoară prin intermediul dialogului și nu în discursul monologal. În fine, un spațiu destul de larg va fi acordat teoriei sofismelor, o teorie care are parte de dezvoltări întinse și originale în logica informală, după cum se va vedea.

Autorul

 

Logica informală este o disciplină apărută în anii ’70 ai secolului trecut, după ce o serie de alte discipline ce pot fi puse sub aceeași umbrelă, precum gândirea critică, teoria argumentării, chiar neoretorica, începuseră să aibă succes și să intre în planurile de învățământ al universităților occidentale (mai ales peste ocean).

Logica informală a primit pentru prima dată această denumire în Canada, la Universitatea Windsor, unde predau pe vremea aceea doi logicieni care au reușit să impună pe „piața universitară” noua ramură a logicii, Ralph Johnson și Anthony Blair.

Autorul

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care scrii o recenzie pentru „Introducere în Logica informală. Despre evaluarea argumentelor din viața de zi cu zi”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top