Douăzeci de ani cu ASTRA ieşeană (2002-2022)

Douăzeci de ani cu ASTRA ieşeană (2002-2022)

33.00 lei

Iulian PRUTEANU-ISĂCESCU (n. 1982, Vaslui) este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (2005). Master în Istoria Evreilor şi Ebraistică (2005-2007).

Activează în cadrul Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi, ca şef Birou programe culturale, redactor-şef al „Anuarului Muzeului Naţional al Literaturii Române Iaşi”, secretar general de redacţie al revistei „Dacia literară”, expert atestat de Ministerul Culturii în bunuri arheologice şi istorico-documentare, coordonator de programe al Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT).

Membru al Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi, redactor-şef al „Revistei române”, coordonator al mai multor volume din seria „Românii din afara graniţelor ţării”. A publicat articole de specialitate în reviste din România, Republica Moldova, Serbia şi Ucraina.

Cărţi publicate (selectiv): Bojdeuca „Ion Creangă”. Din istoria primului muzeu literar din România, 2019; Muzeul „Vasile Pogor”. Din istoria Casei Pogor-Brătianu, 2019; Muzeul „Constantin Negruzzi”. Din istoria conacului Negruzzi de la Hermeziu, 2019; Muzeul „George Topîrceanu”. Din istoria casei cu amintiri de pe strada Ralet, 2020; Muzeul „Vasile Alecsandri”. Din istoria casei bardului de la Mirceşti, 2023 etc.

  • An apariție: 2023
  • Format: A5
  • Număr de pagini: 180
ISBN 978-973-37-2720-0 Categorii: ,

Autor: Pruteanu-Isăcescu Iulian

Descriere

Am avut ocazia să-l cunosc mai bine pe Iulian Pruteanu-Isăcescu începând din anul 2006, când s-a alăturat colegiului de redacţie al trimestrialului „Revista română”. Încă de atunci am apreciat capacitatea deosebită de muncă, puterea organizatorică, energia şi dăruirea afirmate, dar mai ales acribia istoricului în slujba idealurilor Asociaţiunii (…).

Ioan CAPROŞU, Preşedinte de onoare al Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi

 

Prin conţinutul acestei cărţi, cititorul va parcurge în cei douăzeci de ani (2002-2022), împreună cu autorul, zeci de activităţi astriste, organizate prin voluntariat de membrii Asociaţiunii, numai din dorinţa de a folosi arma culturii pentru realizarea unităţii românilor, în scopul înfăptuirii idealului de solidaritate sufletească, progres şi prosperitate.

Dumitru ACU, Preşedintele Asociaţiunii ASTRA

 

Douăzeci de ani cu ASTRA, douăzeci de ani în ASTRA! Două titluri care diferă ca nuanţă, dar în esenţă conţin ceea ce vrea să sugereze titlul: douăzeci de ani de devotament faţă de un ideal, de o asumare a unui lucid şi raţional civism întreţinut de prietenia unor personalităţi pe care le-a preţuit şi în care a crezut. Douăzeci de ani în care istoricul Iulian Pruteanu-Isăcescu, dublat – deşi cred că nu o va recunoaşte – de un scriitor şi de un gazetar inspirat, a făcut de toate: presă, programe şi proiecte, susţinere de comunicări, bucătărie administrativă, ghidaj pentru grupurile care au curs prin dulcele târg, a luat atitudine când trebuia şi mai ales cum trebuia, în situaţii mai delicate.

Areta MOŞU, Vicepreşedintă a Asociaţiunii ASTRA, Preşedinta Despărţământului „Mihail Kogălniceanu” Iaşi

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Douăzeci de ani cu ASTRA ieşeană (2002-2022)”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top