Despre cele ce pot fi

Acasa|Numele prozatorului, Cărți|Despre cele ce pot fi

Despre cele ce pot fi

30.00 lei

Cătălin Rojișteanu este un povestitor preocupat de înnoirea epicului, căutător de comori, ceea ce face ca frazele sale să curgă alert, cu vigilență și respect față de verb, iar temele, diverse și încercate, să alunece cu ușurință de la un registru la altul. Dar adevăratul său potențial se remarcă la nivel de personaje – bine alcătuite, uneori pe un șablon care evocă suprarealismul, ca abulicul Marcel.

Doina RUȘTI

 

Eu unul mă bucur că toate studiile astea militare, tehnice și manageriale nu i-au blocat imaginația. nici darul povestirii, care mi se par calități înnăscute. Și, să nu uit simțul detaliului, capacitatea evocativă și frazarea fără greș.

Bun venit în literatură, Cătălin Rojișteanu!

Liviu ANTONESEI

Proza lui Cătălin Rojișteanu ne propune aserțiuni situate în siajul stărilor de conștiință modificată, ce includ unele abstractizări revelatoare pe fondul problematicii întrebărilor existențiale. În acest context, reconectarea la universul mundan ia valori echilibrante. Observăm sinteza dintre evadarea în multiformul labirint al interiorității și viața care se viețuiește, conform sintagmei mateine, care camuflează atâtea enigme. Astfel e reliefat un halou oniric învăluind eclectismul vibrantelor teme abordate.

Octavian MIHALCEA

  • An apariţie:: 2018
  • Format:: A5
  • Număr de pagini:: 176
SKU: 978-973-37-2193-2 Categorii: ,

Autor: Cătălin Rojişteanu

Descriere

Cătălin Rojișteanu este un povestitor preocupat de înnoirea epicului, căutător de comori, ceea ce face ca frazele sale să curgă alert, cu vigilență și respect față de verb, iar temele, diverse și încercate, să alunece cu ușurință de la un registru la altul. Dar adevăratul său potențial se remarcă la nivel de personaje – bine alcătuite, uneori pe un șablon care evocă suprarealismul, ca abulicul Marcel.

Doina RUȘTI

 

Eu unul mă bucur că toate studiile astea militare, tehnice și manageriale nu i-au blocat imaginația. nici darul povestirii, care mi se par calități înnăscute. Și, să nu uit simțul detaliului, capacitatea evocativă și frazarea fără greș.

Bun venit în literatură, Cătălin Rojișteanu!

Liviu ANTONESEI

Proza lui Cătălin Rojișteanu ne propune aserțiuni situate în siajul stărilor de conștiință modificată, ce includ unele abstractizări revelatoare pe fondul problematicii întrebărilor existențiale. În acest context, reconectarea la universul mundan ia valori echilibrante. Observăm sinteza dintre evadarea în multiformul labirint al interiorității și viața care se viețuiește, conform sintagmei mateine, care camuflează atâtea enigme. Astfel e reliefat un halou oniric învăluind eclectismul vibrantelor teme abordate.

Octavian MIHALCEA

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Despre cele ce pot fi”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia „Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top