Dealul Morilor. Mărturii ale conştiinţei

Dealul Morilor. Mărturii ale conştiinţei

36.00 lei

Anastasia DUMITRU s-a ăscut în Republica Moldova, la 21 mai 1973. este profesor, scriitor.
Este absolventă a Facultăţii de Litere şi Istorie (1995) şi a Şcolii Doctorale a Universităţii ,,Ovidius” din Constanţa (2010).
Volume publicate (selectiv): Critică şi istorie literară: Pledoaria pentru valori. Revenirea în fire, 2009; Fascinaţia literaturii fantastice, 2011; Ipostaze ale fantasticului în proza lui Vasile Voiculescu, 2011; În căutarea sensului, 2013; Bujor Nedelcovici – conştiinţa de scriitor, 2015; Metamorfozele cuvântului, 2016; Calea luminii, 2017; Confesiunile criticilor literari, 2019. Memorialistică, eseu: Vocaţia mărturisirii, 1, Lumina dintre gratii, 2017; Vocaţia mărturisirii, 2, Încolţirea Basarabiei, 2020, Dobrogea noetică. Repere spirituale şi (inter)culturale, 2023.
Premii literare (selectiv) : Premiul revistei Luceafărul de dimineaţă pentru critică literară, 2019; Premiul revistei Literatura şi arta pentru critică literară, 2019; Premiul revistei Ex Ponto pentru memorialistică, eseu, 2019.
Este coordonatoare a zece antologii literare şi cărţi ale conferinţelor naţionale şi ale proiectelor educaţionale, unele aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării; este fondatorul şi directorul revistei de cultură InterArtes.

  • An apariție: 2024
  • Format: A5
ISBN 978-973-37-2731-6 Categorii: ,

Autor: Dumitru Anastasia

Descriere

Ca orice om de cultură, autoarea a schiţat o pledoarie pentru valori, mizând pe o revenire în fire, prin care înţelege revenirea la viaţa spirituală. (…) Anastasia Dumitru se impune prin limbajul specializat, îndrăzneală şi echilibru în disocierile sale.
George BĂDĂRĂU
Anastasia Dumitru surprinde prin competenţă, prin inteligenţa critică şi prin talentul literar. Autoarea se numără printre criticii şi istoricii literari de azi care au obiceiul curios de a mai şi… citi cărţile autorilor despre care scriu… Este un noroc pentru un scriitor să se simtă înţeles şi cuprins în mintea clară a unui astfel de exeget, este ca şi cum s-ar uita într-o oglindă veneţiană.
Alex. ŞTEFĂNESCU
Dealul Morilor. De ce mărturii ale conştiinţei? În secolul trecut, bunicii şi părinţii noştri erau duşi în GULAG pentru a fi exterminaţi, în secolul al XXI-lea metodele barbare s-au perfecţionat, nu ni se mai aplică tortura fizică. S-au inventat programele soft de monitorizare şi de ştergere a memoriei prin care se formează omul nou, robotomul contemporan, trimis în valea zombilor.
***
Crucea este simbolul jertfei şi al iubirii, al întâlnirii orizontalităţii cu verticalitatea, al comuniunii efemerului cu eternul în această axă absolută. Comuniştii au fost duşmanii sacrului, au dărâmat crucile ca să ne împiedice să ne regăsim demnitatea, ca să ne şteargă memoria divino-umană, ca să nu mai conştientizăm că suntem descendenţii Tatălui ceresc, că avem nu sânge albastru, ci sânge divin, care ne dă paşaportul veşniciei!
Ce facem cu timpul nostru? Ce facem cu viaţa care ne este dăruită de Dumnezeu? Ştiu, nu avem timp să gândim. Ne aşteaptă proba alegerii macului din nisipul clepsidrei.

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Dealul Morilor. Mărturii ale conştiinţei”

Dezactiveaza titlul coloanei Mega Menu

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top