Căruța cu pepeni / El carro de sanidas

Căruța cu pepeni / El carro de sanidas

36.00 lei

Lucian VASILIU s-a născut la 08.01.1954 în comuna Puieşti, raionul Bârlad, regiunea Iaşi.

Debutează în 1981 la Editura Junimea, cu volumul de versuri Mona-Monada. A publicat peste 30 de cărţi de versuri, proză, jurnal de călătorie etc. Tradus în peste 30 de ţări (antologii, presă culturală, cărţi de autor). Coordonator al revistei Dacia literară (1990-2014). La 15 ianuarie 2015 lansează o nouă revistă, Scriptor, care apare sub egida Editurii Junimea din Iaşi. Un timp a fost directorul Muzeelor literare ieşene.

A obţinut mai multe premii naţionale şi internaţionale. Cetăţean de onoare al municipiilor Bârlad şi Botoşani. Ordinul Meritul cultural al Preşedinţiei României. Premiul Naţional „Mihai Eminescu”, ediţia 2023/24.

 

Lucian VASILIU nació el 8 de enero de 1954 en la localidad de Puieşti, distrito de Bârlad, región de Iași.

Debutó en 1981 con el libro de poemas Mona-Monada, publicado en la Editorial Junimea. Es autor de más de 30 libros de verso, prosa, literatura de viajes etc. Su obra fue traducida en más de 30 países (antologías, prensa cultural, libros de autor). Coordinador de la revista Dacia literară («Dacia literaria») desde 1990 hasta 2014. El 15 de enero de 2015 lanza una nueva revista, Scriptor, que se publica bajo los auspicios de la Editorial Junimea de Iaşi. Durante un tiempo, fue director de los Museos Literarios de Iaşi.

Obtuvo varios premios nacionales e inter-nacionales. Ciudadano de honor de los municipios de Bârlad y Botoşani. Se le otorgó la distinción de la Orden al Mérito Cultural. Ganador del Premio Nacional „Mihai Eminescu”, edición 2023/24.

  • An apariție: 2024
  • Număr de pagini: 136
  • Format: 14,5 x 16 cm
ISBN 978-973-37-2805-4 Categorii: ,

Autor: Vasiliu Lucian

Descriere

Traducere de Simona LEONTI

 

Amestecul surprinzător şi aproape patetic de emoție și ironie, de nostalgie și deriziune, de jocuri de cuvinte şi termeni religioși, face din poezia lui Lucian Vasiliu nu doar o voce distinctă, inconfundabilă în concertul generației, ci şi o melodie, în acelaşi timp preclasică și dodecafonică, neliniștitoare.

Ana BLANDIANA

 

În condițiile statului de drept şi ale economiei de piaţă, de la libertatea de expresie până la adevărata libertate este cale lungă şi sunt puțini poeții cu adevărat conștienți de acest lucru. Spre marele său merit, Lucian Vasiliu se numără printre ei. El se comportă ca un nobil rănit, făcând o frumoasă figură în societate, dar care în taină sângerează cumplit.

Ion MIRCEA

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Căruța cu pepeni / El carro de sanidas”

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top