Ovidiu GENARU s-a născut la Bacău, la 10 noiembrie 1934. Studii în oraşul natal (Liceul actual Ferdinand); continuă în Bucureşti unde absolvă Institutul de Cultură Fizică, în anul 1957. Parcurge ca student un episod ca acrobat la Circul de Stat. Revenit la Bacău, fostul gimnast de performanţă se integrează în Grupul ATENEU, care va fonda şi revista cu acelaşi nume. Debutează editorial în Colecţia Luceafărul, 1966.
A publicat peste 20 de cărţi de poezie, multe dintre ele distinse cu premii importante ale Uniunii Scriitorilor: Patimile după Bacovia, Nuduri, Poeme rapide, Flori de câmp, Graffiti. Afişe. Insomnii, Trandafir cu venele tăiate, Terapia cu îngeri, Cartea lui Mircea, şase antologii etc., proză scurtă, trei romane, teatru reprezentat în cinci oraşe mari în anii 1975-1980.
Multe volume au fost editate la Editura Junimea. Nominalizat de şapte ori la premiul Eminescu. Tradus în volum în Franţa, Ungaria, Anglia etc. A expus icoane pe sticlă în Franţa şi America. Este cavaler de onoare al Camaraderiei Cavalerilor Templieri din România. Cetăţean de onoare al municipiului Bacău şi Botoşani. Distins cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, 2004. Este laureat al Premiului Naţional de Poezie, Opera Omnia, 2020.
Junimea –
Adrian JICU, (Nona)Genaru, în revista „Ateneu”, nr. 662/ 0ctombrie 2024, p. 3, despre volumul Ovidiu GENARU, Cartea unui nonagenar, Junimea, colecția „Cantos”, 2024.
https://revista-ateneu.ro/wp-content/uploads/2024/10/at2024_10net.pdf