Amurg

60.00 lei

E un Jurnal, dar nu cantonat într-un intim pro domo sua, ci scos și în agora, dominat de o mărturie documentar-sentimentală despre valori, prieteni intelectuali, personalități  și mentalități.

acad. Mihai CIMPOI

 

E Jurnalul unui om care parcă se teme să nu piardă cumva-ceva din ceea ce îi oferă viața spre trăire, sau lumea, spre cunoaștere, să nu-i scape nimic din ceea ce poate vedea, simți, trăi, înțelege și îmbrățișa întru dragoste: natura, oamenii, cuvintele, florile, culorile, formele, peisajele, ideile, orașul său, Iași, limba sa, română. Tot din acest Jurnal realizezi că autorul face parte din acea specie rară de oameni care trăiesc plenar, care nu cunosc vidul existențial, plictisul.

Zoltan TERNER

 

Observator atent, spirit ludic, ironist, cordial, Mircea Radu Iacoban știe să releve frumosul, burlescul, ridicolul și absurdul din lumea și epoca în care trăim. Melancolizat, ca noi toți, de trecerea inexorabilă a singurei și scurtei vieți ce ni s-a dat, dar plăcându-i provocările, el promite să-și continue Jurnalul și călătoria în golul timpului.

Const. COROIU

 

Sunt aici, în carte, numeroase nume de personalități reprezentative ale culturii și spiritualității românești cu care autorul acestui Jurnal a legat frumoase și trainice prietenii. Firește, mulți dintre ei sunt chiar din „dulcele târg al Ieșilor”, alții din București sau din alte azimuturi. Ceea ce îi leagă sufletește și îi întărește, dincolo de orice vremelnică încercare, sau de diferențe de abordări doctrinare sau de opțiuni politice este dragostea sinceră față de această țară, față de istoria și cultura sa.

Șerban CIONOFF

  • An apariţie:: 2023
  • Format:: A5
  • Număr de pagini:: 728
ISBN 978-973-37-2595-4 Categorii: ,

Autor: Iacoban Mircea Radu

Descriere

E un Jurnal, dar nu cantonat într-un intim pro domo sua, ci scos și în agora, dominat de o mărturie documentar-sentimentală despre valori, prieteni intelectuali, personalități  și mentalități.

acad. Mihai CIMPOI

 

E Jurnalul unui om care parcă se teme să nu piardă cumva-ceva din ceea ce îi oferă viața spre trăire, sau lumea, spre cunoaștere, să nu-i scape nimic din ceea ce poate vedea, simți, trăi, înțelege și îmbrățișa întru dragoste: natura, oamenii, cuvintele, florile, culorile, formele, peisajele, ideile, orașul său, Iași, limba sa, română. Tot din acest Jurnal realizezi că autorul face parte din acea specie rară de oameni care trăiesc plenar, care nu cunosc vidul existențial, plictisul.

Zoltan TERNER

 

Observator atent, spirit ludic, ironist, cordial, Mircea Radu Iacoban știe să releve frumosul, burlescul, ridicolul și absurdul din lumea și epoca în care trăim. Melancolizat, ca noi toți, de trecerea inexorabilă a singurei și scurtei vieți ce ni s-a dat, dar plăcându-i provocările, el promite să-și continue Jurnalul și călătoria în golul timpului.

Const. COROIU

 

Sunt aici, în carte, numeroase nume de personalități reprezentative ale culturii și spiritualității românești cu care autorul acestui Jurnal a legat frumoase și trainice prietenii. Firește, mulți dintre ei sunt chiar din „dulcele târg al Ieșilor”, alții din București sau din alte azimuturi. Ceea ce îi leagă sufletește și îi întărește, dincolo de orice vremelnică încercare, sau de diferențe de abordări doctrinare sau de opțiuni politice este dragostea sinceră față de această țară, față de istoria și cultura sa.

Șerban CIONOFF

Recenzii

Nu există recenzii până acum.

Fii primul care adaugi o recenzie la „Amurg”

Dezactiveaza titlul coloanei Mega Menu

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top