PREMIILE NAȚIONALE NEGRUZZI – 200, Ediția a VII-a, 2022

Încarc Evenimente

Premiile Naționale NEGRUZZI înseamnă 200 de ani neîntrerupți de familie culturală, civică, europeană.

Premiile Naționale NEGRUZZI-200 omagiază excelența în domeniile artistic, umanist, științific și au fost decernate anual, pe data de 1 decembrie, începând din 2016. Palmaresul primelor șase ediții cuprinde nume de personalități de prim rang, precum: Acad. Ioan Aurel Pop, Acad. Alexandru Zub, Acad. Ion Pop, Acad. Viorel Barbu, Acad. Nicolae Dabija, Ana Blandiana, Matei Vișniec, George Banu, Emil Hurezeanu, Andrei Pleșu, Ion Hadârcă, Eugen Doga, Constantin Chiriac, Leon Dănăilă, Grigore Tinică.

Și în acest an, manifestarea va fi onorată de mari personalități ale societății contemporane. Vorbim astfel despre Președintele Republicii Moldova, Excelența Sa Maia Sandu, dar și de două figuri marcante ale vieții culturale și sociale românești, cărora li se vor atribui Premiile NEGRUZZI: Excelența Sa Luca Niculescu, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, fost Ambasador al României în Franța și Prof. dr. Mihail Gabriel Dimofte, director medical al Institutului Regional de Oncologie din Iași și profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.

Un premiu special, „Dana Konya-Petrișor”, instituit în 2021, în memoria strănepoatei familiei Negruzzi – inițiatoare a proiectului, cofondatoare și o prezență activă în desfășurarea primelor cinci ediții – va fi atribuit lui Călin Chirilă, actor al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași.

Festivitatea de decernare a distincțiilor va avea loc în spațiul deja consacrat, Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, pe 1 Decembrie 2022, de Ziua Națională, la ora 12:00.

Juriul Premiilor NEGRUZZI-200 este format din reprezentanții (desemnați) ai fondatorilor și ai principalilor parteneri. În acest an, juriul a fost condus de Prof. dr. Alexandru Călinescu și a avut următoarea componență: Prof. dr. Simona Modreanu (Editura Junimea – Revista Scriptor), Prof. dr. Codrin Liviu Cuțitaru (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), Prof. dr. Ioan Milică (BCU „Mihai Eminescu”), Anca Maria Buzea (delegat al Muzeului Național al Literaturii Române Iași), notar Gabriela Lungu (Domeniile Lungu) și Mihai Pricop (delegat al Municipiului Iași).

La festivitate vor fi prezenți, alături de premiați și de membrii juriului, Prof. dr. Gheorghe Cliveti (directorul Institutului de istorie „A.D. Xenopol”, Filiala Iași a Academiei Române), Prof. dr. Dragoș Pieptu (Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași) și Prof. dr. Sorina Bălănescu (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), care vor da citire unor discursuri în onoarea laureaților.

Premiile vor fi înmânate de primarul Municipiului Iași, Mihai Chirica.

Premiile Naționale NEGRUZZI-200 sunt organizate de Editura Junimea, sub patronajul Primăriei Municipiului Iași, cu sprijinul Domeniilor Hermeziu și în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, TVR Iași și Radio Iași.

Share This Story, Choose Your Platform!

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top