PREMIILE NAȚIONALE NEGRUZZI – 200, Ediția a IX-a, 2024

Loading Events

Premiile Naționale NEGRUZZI marchează 200 de ani neîntrerupți de familie culturală, civică, europeană.

Premiile Naționale NEGRUZZI – 200 omagiază excelența în domeniile artistic, umanist, științific și sunt decernate anual, pe data de 1 decembrie, începând din 2016.

Palmaresul primelor șase ediții cuprinde nume de personalități de prim rang, precum: Acad. Ioan Aurel Pop, Acad. Alexandru Zub, Acad. Ion Pop, Acad. Viorel Barbu, Acad. Nicolae Dabija, Ana Blandiana, Matei Vișniec, George Banu, Emil Hurezeanu, Andrei Pleșu, Luca Niculescu, Ion Hadârcă, Eugen Doga, Constantin Chiriac, dr. Leon Dănăilă, dr. Grigore Tinică, dr. Mihail Gabriel Dimofte, Președintele Republicii Moldova, Excelența Sa Maia Sandu, Andrei Șerban, Virgil Tănase.

Juriul Premiilor NEGRUZZI-200 este format din reprezentanții desemnați ai fondatorilor și ai principalilor parteneri. În acest an, juriul a fost condus de Prof. dr. Simona Modreanu (Editura Junimea), Prof. dr. Cătălin Turliuc (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”), Prof. dr. Ioan Milică (BCU „Mihai Eminescu”), Prof. dr. Grigore Tinică (Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. George I. M. Georgescu”),  Anca Maria Buzea (delegat al Muzeului Național al Literaturii Române Iași), notar Gabriela Lungu (Domeniile Lungu), Vasile Arhire (consilier al Primarului Municipiului Iași) și Mihai Pricop (delegat al Municipiului Iași).

În acest an, juriul a decis ca Premiile ediției a IX-a să fie acordate următoarelor personalități ale societății contemporane:

  • Elena Moșuc, soprană;
  • Valerius M. Ciucă, jurist, profesor;
  • Cristian Apetrei, medic, cercetător.

Premiul special „Dana Konya-Petrișor”, instituit în 2021, în memoria strănepoatei familiei Negruzzi – inițiatoare a proiectului, cofondatoare și o prezență activă în desfășurarea primelor cinci ediții – a fost atribuit la ediția din acest an selecționerului echipei naționale de fotbal a României, Mircea Lucescu.

Festivitatea de premiere va avea loc în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”, duminică, 1 decembrie 2024, ora 12:00.

Premiile vor fi înmânate de Primarul Iașului, Mihai Chirica.

Premiile Naționale NEGRUZZI – 200 sunt organizate de Editura Junimea, sub patronajul Primăriei Municipiului Iași, cu sprijinul Domeniilor Lungu – Hermeziu și în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, TVR Iași și Radio Iași.

Share This Story, Choose Your Platform!

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top