Încarc Evenimente
Acest eveniment a trecut.

Joi, 27 octombrie 2022, la ora 16:00, în Parcul Copou, la sediul redacției Editurii JUNIMEA și al Revistei SCRIPTOR, se va desfășura ediția nr. 181 a Clubului de promovare a dialogului și spiritului civic JUNIMEA-SCRIPTOR.  În cadrul evenimentului, va fi prezentat volumul „Blestemul iubirii pierdute” de Grigore Ilisei, publicat recent la Editura Junimea, în colecția „Epica”.

 

                Condeier măiestru și zugrav de subțire, înflorindu-și talanții într-o alchimie interioară personală, Grigore Ilisei mizează, desigur, și pe expresivitatea limbajului, muzicalitatea frazei cu sonuri mlădiate, lexicul compozit (arhaismele și elemente ale vocabularului religios găsindu-și insolite posibilități combinatorii cu neologisme), toate acestea făcând parte intrinsecă din stilul atât de individualizat, rotunjind un volum în care se răsucesc, într-un dans antinomic, inventare ale ființei multiplicate în oglinzi nesfârșite ale lumii de Sus și ale celei de jos.

                Cartea, fragment din cartea unică a visării lui Dumnezeu, în viziunea lui Borges, devine un semn pe o vastă frescă, un semn al invizibilului făcut vizibil, o poezie a sacrului (Theodor Codreanu) rezonând într-o pictură de cuvinte (Florin Faifer), operă a unui clasic rătăcit (Constantin Hrehor), bun chivernisitor al înfăp­tuirilor ce înveșnicesc (Cătălin Jeckel).

                O carte rotundă ca o spovedanie îndelung așteptată, ca o pecete de neșters peste un destin exemplar.                                                                                                                                                                           (Mihaela Grădinariu)

 

                Cartea va fi prezentată de Mihaela Grădinariu și de Livia Iacob.

Misiunea de amfitrion al evenimentului va fi îndeplinită de Simona Modreanu.

 

Grigore Ilisei, scriitor şi jurnalist. Născut la 20 noiembrie 1943, în satul Văleni, comuna Mălini, fostul judeţ Baia (în prezent Suceava). Absolvent al Liceului „Nicolae Gane” din Fălticeni (1961) şi al Facultăţii de Filologie (Secţia română) a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi (1966). La finalizarea studiilor universitare a început o carieră în audiovizualul românesc.

S-a aflat în fruntea echipei care a redeschis Radio Iaşi în decembrie 1989, fiind ales atunci director al acestuia. În 3 noiembrie 1991 a inaugurat TVR Iaşi. S-a manifestat activ şi în presa scrisă, colaborând la principalele ziare şi reviste româneşti. Între 1983 şi 1989 a fost redactor de rubrică la revista „Convorbiri literare”. În anii 2004 și 2005 a lucrat în diplomaţie. Jurnalistul a fost dublat de un prolific literat.

A debutat în 1972 cu volumul de proză scurtă Năvod pentru scrumbii albastre, Editura Junimea.

Şi-a aşezat semnătura pe opt cărţi de proză, între care șase romane, ultimele trei formând trilogia Palimpseste regăsite, editată în 2018, tot la Junimea. Scrierile romaneşti Ceasul oprit (1980) şi Pasaj de raţe sălbatice (1996) au fost încununate cu Premiul de proză al Asociaţiei Scriitorilor din Iaşi, respectiv cel al revistei „Ateneu". Totodată, prozatorul a fost o prezenţă notabilă şi în publicistică prin cele peste 30 de volume de reportaje, însemnări de călătorie, interviuri, eseuri, cronici plastice. Membru din 1975 al Uniunii Scriitorilor, a condus între 2001 şi 2004 Filiala din Iaşi a U.S. Este decorat cu Ordinul „Meritul Cultural”, clasa a III-a (1979), „Ordinul Naţional pentru Merit” în Grad de Cavaler (2002), „Ordinul Național pentru Merit în Grad de Ofițer” (2019), Crucea Patriarhală (2003), Crucea Moldavă (2018).

A fost desemnat cetăţean de onoare al municipiilor Iaşi şi Fălticeni (2003) şi al comunelor Rădăşeni (2003) și Preutești (2018), judeţul Suceava.

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top