Dosar de presa

Poezia și „viața de a doua zi”

O poezie aflată la intersecția dintre contingent și înalt scrie Nicolae Panaite, în cel mai recent volum al său, Ziua verde (Editura Junimea, 2019), un poet care și-a conservat starea inițială, poeticitatea genuină, suflul pacificator al cuvântului într-o lume a dezordinii, în care viața este o insomnie iar aspirația spre absolut se traduce prin „așteptarea”

By |2021-02-01T21:25:30+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Lumea povestită de Gabriel Chifu

Gabriel Chifu este, aşa cum s-a spus, un poet intergeneraționist, de tranziție de la neomodernism la postmodernism. Întoarcerea la accidentul cotidian, subiectiv, la narativitatea deconstruită, la istoria interioară este prezentă în noua sa carte – O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră, cu explicația: stări, tablouri, însemnări, firimituri epice, psalmi, viziuni (Editura Junimea, Iași, 2020). Titlul

By |2021-02-01T21:24:02+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Viața ca o continuă inițiere

Un volum care dezvoltă o paletă largă de teme și motive este Pescar de cuvinte (Editura Junimea, 2019) semnat de Ioan-Radu Văcărescu, o demonstrație de virtuozitate poetică care îi fixează poetului sibian un loc bine determinat în cadrul Generației 80. Trăsăturile de bază ale poeziei din acest volum derivă din amestecul de inocență și miracol,

By |2021-02-01T21:20:49+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Tu câte corpuri ai?

Un debut care se cere confirmat. Pe manșeta copertei a doua scrie că Iris A. Knieling este născută în 1997 și a absolvit Colegiul de Artă Octav Băncilă din Iași. După ce citești micul roman, care poate fi considerat și un lung poem în proză, îți dai seama că studiile de artă nu sunt deloc întâmplătoare, pentru că ea

By |2021-02-01T21:13:51+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Premiul „Cartea anului 2020”, pentru Ovidiu Genaru

Poetul, fost redactor al Revistei „Ateneu”, a primit pentru volumul Cartea lui Mircea. Canal” (Iaşi, Ed. „Junimea”, 2020) prestigiosul premiu, acordat de Revista „România literară”. În eseul „Acrobatul metaforei”, Daniel-Ştefan Pocovnicu, oprindu-se la volumul premiat, afirmă: „Gravitatea subiectului acestor cântece lirice, forjate sub presiunea concentraţionară a anilor ’50, ce cu greu s-ar putea numi chiar

By |2021-02-01T21:11:10+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă, Noutăţi|0 Comentarii

Scriptor 1-2/2021

Primul număr (dublu) al anului se deschide cu un poem semnat de Ion Hadârcă, poem ce prefigurează un drum ascensional: „Cineva-mi flutură/ pe dinaintea vieţii/ câte o zi rătăcită/ dintr-o limbă de moarte// cineva numără/ câte-n lună şi-n stele/ şi pe toate le-nşiră/ pe muchia coasei// cineva scutură/ plapuma cerului/ de puf îngeresc/ peste-un ciot

By |2021-02-01T21:09:13+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Jocul de-a viața

Poemele din volumul Cotidiene pariziene  spun povești de viață, pe cât de simple, pe atât de complexe, dezvoltând un fior epic. Firescul se îngemănează natural cu irealul, cu iluzia, spre o distingere din ce în ce mai dificilă, totul spre a ilustra bucuria de nestăvilit de a fi viu, a cărei încununare este iubirea, fie ea

By |2021-02-01T21:04:19+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Comedia literaturii: trecutul unui prezent fără viitor

să fiţi vii atunci când scrieţi, morţii nu scriu, morţii nu citesc poezie („Patetica”–după AAG) Moartea literaturii (Bibliotecile-cimitir)   Din cartea recent apărută a prietenului nostru nemţean, Adrian Alui Gheorghe, poet important, aflat în plutonul optzecist fruntaş (pe care noi l-am ridica la rangul de poet european) ne-a atras atenţia poemul amplu Comedia literaturii. Reloaded,

By |2021-02-01T21:01:57+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Luca Pițu, reloaded

Până la apariția unei ”integrale” a operei lui Luca Pițu, absolut necesară pentru recuperarea unuia dintre cei mai spectaculoși eseiști din literatura noastră, numele acestuia circulă în comentariile congenerilor, este citat, este comentat, este regretat. Pentru că textele lui Luca Pițu, cele din cărți sau cele din paginile risipite în reviste, au ceva din zvârcolirea

By |2021-02-01T20:52:07+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Iniţiere în arta cunoaşterii poetice

Ars docendi. Ortoepie şi Ortopedie. Arta de a învăţa presupune mai întâi arta de a scrie şi arta de a citi. Concomitente, cele două iniţieri nu pot fi despărţite. Ambele fiind la fel de primejdioase, dacă nu sunt însuşite în litera şi în duhul lor, fără a le stâlci, fără a le altera înţelesul inerent.

By |2021-02-01T20:50:05+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Recuperări

Gheorghe Vidican, poetul de la Oradea, a debutat în 1994 cu volumul Singurătatea candelabrului, publicând apoi, după 2003 (după ce a împlinit, așadar, vârsta de cincizeci de ani) numeroase culegeri de versuri. Despre cea din 2016, Urma lui Ulysses, mi-am exprimat părerea la timpul potrivit și, parcurgând recentul volum al lui Gheorghe Vidican, Înflorirea frigului

By |2021-02-01T20:47:25+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

O invitație la relectură

Nu se poate spune că știm prea multe despre Costache Conachi și epoca sa: o epocă tulbure, aparținând deopotrivă „lumii vechi”, fanariote, cu ale cărei ultime două-trei decenii coincide, și celei „noi”, de transformări structurale care, după 1830, aveau să ducă la edificarea României moderne. Opera lui Conachi este ceva mai cunoscută decât biografia scriitorului.

By |2021-02-01T20:32:52+02:00februarie 1st, 2021|Dosar de presă|0 Comentarii

Istoricul Junimii

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Vasile Pogor, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu.

Un curent literar este adeseori o simplă construcție istorică, rezultatul însumării mai multor opere și figuri, atribuite de cercetătorii acelorași înrâuriri și subsumate acelorași idealuri. Multă vreme după ce oamenii și creațiile lor au încetat să ocupe scena epocii lor și răsunetul lor s-a stins, istoricii descoperă filiații și afinități, grupând în interiorul aceluiași curent opere create în neatârnare și personalități care nu s-au cunoscut sau care s-au putut opune.

Fără îndoială că nu acesta este cazul „Junimii”. Sarcina istoricului care își propune să studieze dezvoltarea acestui important curent este ușurată de faptul că încă de la început el se sprijină pe consensul mai multor voințe și că tot timpul o puternică personalitate îl domină. În afară de aceasta, „Junimea” nu este numai un curent cultural și literar, dar și o asociație.

Ea însă nu a luat naștere printr-un act formal (asemenea Academiei Române, întemeiată cam în aceeași vreme în București) și nu s-a menținut după legile exterioare, dar acceptate ale tuturor corpurilor constituite. „Junimea” n-a fost atât o societate, cât o comunitate de interese culturale dar și socio-politice. Junimea mai înseamna și un cenaclu literar, o tipografie și un sistem de librării.

Apariția ei se datorează afinității viu resimțite dintre personalitățile întemeietorilor. Ea se menține apoi o perioadă îndelungată prin funcțiunea atracțiilor și respingerilor care alcătuiesc caracteristica modului de a trăi și a se dezvolta. Vechea deviză franceză potrivit căreia “Intră cine vrea, rămâne cine poate” este și aceea pe care asociația ieșeana o adoptă pentru sine.

Desigur, nu numai instinctul vieții menține unitatea „Junimii” în decursul existentei ei. Asociația dorește să-și dea o oarecare bază materială și o anumită ordine sistematică a lucrărilor, câștigă noi membri, se îngrijește de formarea noilor generații și poartă polemici colective. Dar peste tot ce constituie în viață „Junimea”, produsul deliberat al voinței de a se organiza, plutește duhul unei înțelegeri comune a societății, a culturii, a literaturii, iar cea dintâi sarcină a istoricului este să-l extragă și să-l arate lucrând în opere și oameni.

Go to Top