Nu mi-am propus să studiez în amănunt istoria relaţiilor noastre cu Poarta ori documentele fie de la noi, fie de la otomani în acest sens, dar, urmare a unor colaborări cu diverşi turcologi de la noi sau autori turci din diverse ţări, am consultat şi cărţi privitoare la aceste aspecte, care pot ajuta cercetătorii dar şi cititorii de obişnuiţi să înţeleagă mai bine de ce şi cum s-a petrecut un eveniment sau altul astfel.

Între acestea, cu ceva ani în urmă semnalam volumele III, IV şi V din selecţia de documente Europe and the Porte. New Documents on the Eastern Question, despre relaţiile dintre Europa şi Poartă privitor la, cum a fost numită în documentele vremii, „Chestiunea/ Problema Orientală” (structurate astfel: vol. III – Swedish Diplomatic Reports, 1799-1808, 506 pagini, vol. IV – Swedish Diplomatic Reports: 1791-1796, 456 pagini, vol. V – Prussian and Diplomatic Reports, 1791-1803, 388 pagini). Primul volum a apărut în anul 2001. Al optulea cuprinde Swedish Diplomatic Reports, 1814-1820. Este o perioadă marcată, la început, de figura lui Napoleon (ne amintim, bătălia de la Waterloo a fost în 1815), de tratatele încheiate pentru a-i face faţă (cum ar fi cel de la Chaumont, datat la 1 martie 1814, dar semnat la 9 martie, Congresul de la Viena, din acelaşi an ori, spre finalul acestui volum, cel de la Tropau, din Silezia, din 1820; sau, desigur, aproape de interesele noastre, Tratatul ruso-turc de la Bucureşti, din 28 mai 1812 ş.a.) şi trocurile / schimburile de teritorii făcute între puteri urmare a acestora

Veniamin Ciobanu a adunat în volum documente / rapoarte ale diplomaţilor suedezi acreditaţi la Istanbul şi Petersburg între 1814-1820. De pildă, într-un document datat 10 decembrie 1816, la Constantinopol, Nils Gustaf Palin (1765-1842 – ucis în casa sa de un hoţ care a furat din colecţia de antichităţi; am răsfoit cărţi ale lui despre hieroglifele egiptene, despre care spunea că le-ar fi descifrat) scrie despre discuţiile turco-ruse privitoare la „conflictele nerezolvate de Tratatul de Pace de la Bucureşti, din 28 mai 1812”, „chestiunea statutului juridic al Principatelor Române”; revine cu aspecte legate de Bucureşti 1812 şi în 26 decembrie etc.

Volumele din această colecţie reprezintă un efort apreciat, cred, de cei în domeniu, iar noi vom, semnala, în măsura în care vom reuşi să le consultăm, viitoarele demersuri în acest sens.

 

(Marius Chelaru, „Convorbiri literare”, nr. 2, februarie 2015)